Gheorghe
Hagi a fost, fără doar şi poate, cel mai
valoros produs al fotbalului românesc. A avut momentele sale de aroganţă care
au enervat, dar valoarea nu i-o poate nega
cineva. Fără el nu ar fi existat generaţia care a pus România pe harta
fotbalistică a lumii. În mod nemeritat, i s-a reproşat că nu este şi un bun
orator, dar cine este perfect?
Ca antrenor, Hagi
nu a avut rezultate; poate că a făcut şi nişte alegeri greşite. Nu încerc să-l
scuz, încerc să-l înţeleg. Dar ca tată, Hagi s-a autodepăşit. A înţeles că în ţara asta fiul său nu are
nicio şansă să ajungă fotbalist şi s-a
implicat financiar. A creat o academie de fotbal pe banii săi, nu a cerşit, nu
s-a lamentat. Mai mult, a creat o şcoală de fotbal pentru generaţia lui Ianis,
că de unul singur acesta nu are nicio şansă. Avea experienţa Luceafărului, echipă
la care erau selecţionaţi cei mai talentaţi copii şi juniori din întreaga ţară
pentru a participa la competiţii internaţionale la nivel de juniori. Un
experiment comunist, este adevărat, dar care a avut rezultate notabile.
Nu ştiu dacă
Ianis este vreo valoare fotbalistică, dar pentru intenţia nobilă de a crea ceva
pe banii săi, merita Hagi un mulţumesc din partea funcţionarilor mult prea bine
plătiţi ai FRF-ului? Eu spun că da. Şi ce-a primit? Umilinţă. Asasinii
fotbalului românesc din FRF au simţit nevoia să calce pe cap un tânăr fotbalist
promiţător. Spun tânăr fotbalist, un copil, în fond. Dar cine a fost călăul? Maghiaro-croato-belgianul
Zoltan Kovac, UN IMPOSTOR... Un nimeni în fotbalul croat, belgian, maghiar, european,
mondial şi, cu voia dumneavoastră, românesc. S-a recomandat ca fiind unul dintre
reformatorii fotbalului belgian, însă Michel Sablan, directorul tehnic al Federaţiei Belgiene de Fotbal, artizanul
reformei fotbalistice din Belgia, a spus că nu a auzit de el. Bine că a auzit
de el Burleanu, un extraterestru în FRF, cum bine l-a caracterizat domnul Tudor
Octavian în GSP.
Citesc şi mă
minunez: „Nu ar trebui să se simtă umilit. E o chestiune de civilizaţie, un
lucru absolut firesc”. Aşa descrie impostorul Zoltan Kovac scena în care Ianis
i-a cărat sacoul... Repet, acest copil
nu datorează nimic FRF-ului, el este creaţia tatălui său. Dacă va fi un eşec,
pierderea este a lui Gheorghe Hagi. România nu a investit un leu în acest tânăr
fotbalist.
Zoltan Kovac a
fost demis, dar a rămas pe un post călduţ în FRF. Federaţia are bani pentru
impostori, nu şi pentru viitorul fotbalului românesc.
Am crezut că după
plecarea lui M. Sandu din fruntea FRF-ului, fotbalul românesc va primi o nouă şansă. Nu a
fost aşa... Se poate şi mai rău. Burleanu ne demonstrează.