sâmbătă, 31 august 2013

Despre Vişinescu şi nu numai...

Pe baza probelor strânse de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc,  s-au spus multe în mass-media românească despre ororile comise de torţionarul comunist Alexandru Vişinescu. În această postare, nu mi-am propus să rescriu rechizitoriul” întocmit de IICCMER. Consider că acţiunea este            corectă, lăudabilă şi NU este târzie. După celebrul punct opt de la Timişoara, anulat de comuniştii de rit nou,  este o nouă acţiune de sancţionare a comunismului. Condamnarea comunismului de către Traian Băsescu a fost o butaforie. Consider că nu poate condamna comunismul un om pe care decembrie 1989 la prins nomenclaturist. Doina Cornea,  Mircea Dinescu, DA. Erau arestaţi la domiciliu pentru convingerile politice şi continuau să-l înfrunte pe Ceauşescu, cu toate consecinţele. După 23 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, Doina Cornea şi Mircea Dinescu aproape că au dispărut, nu-i mai întreabă nimeni nimic.  Ca o ironie a sorţii, după ce fusese declarat incompatibil cu societatea multilateral dezvoltată de către comunişti, Mircea Dinescu-funcţionarul a fost găsit incompatibil şi de  către societatea democratică, pe motiv că nu poate gestiona arhiva CNSAS cineva care este ... patron de vie la Cetate. Dar bine că poate Tismăneanu să fie moralistul României... În ultima vreme, chiar şi critic literar: cică Adrian Păunescu a fost un poet fără talent, un profitor al comunismului. Ne spune asta Tismăneanu, un cetăţean multilateral dezvoltat pe care comuniştii l-au  forţat să locuiască în Cartierul Primăverii. Că altfel, cum? Ştiu că nu-i corect să condamni copii pentru crimele părinţilor, dar dacă eşti fiu de comunist-kaghebist şi ţi-ai propus să condamni comunismul, fără să te forţeze cineva, nu este corect să începi cu tac-tu?
Să revenim însă la Vişinescu & co. Eventuala condamnare a lui Vişinescu este privită ca o premieră în România şi nu este adevărat. În anul 1993, Alexandru Drăghici a fost condamnat în contumacie pentru o crimă comisă în timpul comunismului. Cine este Alexandru Drăghici? Să enumerăm: preşedinte al Marii Adunări Naţionale (28.12.1949-26.01.1950), ministru de interne ( 28.05.1952-20.09-1952), ministrul Securităţii Statului ( 20.09.1952-19.03.1957), ministru de interne (19.03.1957-1965), deputat de Hunedoara şi Bacău în MAN ( 1946-1968). Grade militare: general-maior ( 1950), general-locotent ( 1952) şi general-colonel din 20 august 1955. Sub conducerea sa, Securitatea aproape că subordonase PCR-ul, dispunând de foarte multe informaţii compromiţătoare despre întreaga conducere a comuniştilor ( inclusiv despre Nicolae Ceauşescu). După moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, Alexandru Drăghici se opune alegerii lui Nicolae Ceauşescu în fruntea partidului. Primii “tovarăşi” pe care îi “execută” Nicolae Ceauşescu atunci cînd ajunge la putere sunt Alexandru Drăghici şi Chivu Stoica. Cine este Chivu Stoica? Născut la 08 08 1908, Smeeni, BUZĂU, este prim-ministru al României în perioada 1955 – 1961 şi  preşedinte al Consiliului de Stat al R.S.R. în perioada 24.03.1965-09.12.1967. Este înlocuit din această funcţie de Nicolae Ceauşescu. În timpul războiului civil din Spania a fost membru în Brigada Internaţională. La Penara CC  al PCR din noiembrie 1968, Nicolae Ceauşescu îl găseşte vinovat  pe  Alexandru Drăghici  pentru arestarea şi anchetarea unor tovarăşi ( grupul Pătrăşcanu), este degradat şi  trecut în rezervă cu gradul de soldat. Ulterior, N. Ceauşescu scoate Securitatea din PCR. În data de 17 02 1975, Chivu Stoica se sinucide, împuşcându-se cu puşca de vânătoare. Au fost suspiciuni că a fost „ajutat” să se sinucidă. Ipoteza a fost infirmată de tov. Ilie Verdeţ la şedinţa plenară a Comitetului Central al PCR din 14.04. 1976...
Probabil că  vă întrebaţi ce legătură este între  Chivu Stoica ( Smeeni, Buzău),  Alexandru Drăghici ( Leiculeşti, Tisău, Buzău) şi Alexandru Vişinescu… S-a scris în presă că A. Vişinescu este din satul Lecuieşti, jud. Buzău. Greşit, nu există satul Lecuieşti în judeţul Buzău ( o căutare pe Google era suficientă). Alexandru Vişinescu este din satul Leiculeşti, com. Tisău, jud. Buzău. Şi dacă este din Leiculeşti, atunci este consătean cu Alexandru Drăghici şi conjudeţean cu Chivu Stoica, baronii”  lui Gheorghiu Dej, la data la care el era comandantul închisorii de la Râmnicu-Sărat, Buzău... Ne spune astăzi Alexandru Vişenescu faptul că el nu este vinovat, ordinele veneau de sus... Cât de sus? De la consăteanul Alexandru Drăghici? De la conjudeţeanul Chivu Stoica? Că doar nu-l suna Gheorghiu Dej...
P.S. Este absolut incredibil faptul ca satul Leiculesti, o localitate in care oamenii traiesc aproape ca acum 100 de ani, a dat Romaniei doi dintre cei mai mari tortionari: Alexandru Draghici ( Sandu, cum ii spuneau consatenii) si Alexandru Visinescu.